România schimbă modul în care își pregătește populația adultă pentru pensie: Vot final unanim pentru Conturile de Economii și de Investiții

Gabriela Horga, inițiator (PNL): “O reformă care transformă economiile în investiții și le oferă oamenilor posibilitatea de a-și construi propriul capital pentru viitor”

România face un pas major către un sistem modern de economisire și de investiții pe termen lung. Legea privind Conturile de Economii și de Investiții a primit votul final al Camerei Deputaților, introducând un instrument voluntar prin care fiecare persoană își poate construi propriul capital pentru perioada de după pensionare. După adoptarea cotei unice, în anul 2005, și demararea fondurilor de pensii din Pilonul 2, în anul 2008, Conturile de Economii și de Investiții vor deveni a treia măsură liberală curajoasă, care va da un impuls pozitiv economiei naționale și va crește pe termen lung standardul de viață al populației. Nu vom aștepta mult, până vom vedea primele efecte pozitive din economie.

„Am pornit de la o realitate pe care nu o mai putem ignora: România îmbătrânește, populația activă se reduce, iar natalitatea este în scădere drastică. În următorii ani, presiunea asupra sistemului public de pensii va crește și nu putem aștepta ca generațiile viitoare să rezolve această problemă. Trebuie să le oferim de acum instrumentele prin care fiecare om să poată contribui la propria siguranță financiară. Acest instrument înseamnă mai multă libertate, mai mult control și posibilitatea de a construi, în timp, un capital propriu pentru pensie”, declară Gabriela Horga, senator PNL, președintele Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară şi piață de capital, unul dintre principalii inițiatori ai legii.

De la „a pune bani deoparte” la „a-ți construi propriul capital” pentru vârsta pensionării

Principiul este simplu: o persoană poate contribui voluntar într-un Cont de Economii și de Investiții, în funcție de veniturile și de posibilitățile sale, iar banii pot fi investiți pe termen lung în instrumente financiare prevăzute de lege. Fiecare persoană decide dacă investește, cât investește, când investește și cum își construiește portofoliul.

Astfel, economiile de astăzi pot deveni capital pentru viitor. Un om care începe să investească la 25, 30 sau 35 de ani are la dispoziție câteva decenii în care contribuțiile sale se pot acumula, iar randamentele pot contribui, la rândul lor, la creșterea capitalului. Timpul devine astfel unul dintre cei mai importanți aliați ai investițiilor pe termen lung.

Noul instrument nu înlocuiește pensia publică, Pilonul II, pensiile facultative sau pensiile ocupaționale. Conturile Individuale de Investiții pentru Viitor le completează, oferind o opțiune suplimentară celor care vor să își construiască, în nume propriu, active pentru perioada de după pensionare.

Cum va funcționa și cât am putea câștiga?

Dacă ar fi să facem o simulare moderată (nu optimistă, nu pesimistă), bazată pe o ipoteză de randamente medii anuale de cca. 10% (adică mult mai puțin decât evoluțiile de la BVB din ultimii ani), ar rezulta că un tânăr care are cum 30 de ani, dacă va decide să investească lunar suma de 150 lei, timp de 35 de ani (stagiul complet de cotizare), până va ajunge să dețină la vârsta standard de pensionare de 65 de ani o sumă de cca. 100.000 de euro.

Pare o sumă foarte mare pentru o investiție atât de mică, recurentă, dar acesta este rezultatul investițiilor pe termen lung.

Este adevărat că noul sistem de investiții (ca orice investiție de pe planetă) nu promite randamente garantate și nu elimină riscul investițional. În schimb, oferă un cadrul legal suficient de prudent, supravegheat atent de autorități, prin care cei care aleg să investească pe termen lung își pot transforma economiile în active și pot beneficia de avantajele acumulării în timp.

Un model folosit cu succes în economiile dezvoltate

Miza reformei poate fi analizată și prin comparație cu Statele Unite ale Americii, unde planurile de tip 401(k) au transformat investițiile pentru pensie într-o practică obișnuită pentru milioane de oameni. Angajații pot direcționa o parte din venit către un cont destinat pensiei, banii sunt investiți pe termen lung, iar contribuțiile beneficiază de un regim fiscal favorabil. În numeroase cazuri și angajatorul contribuie la economiile angajatului.

Sistemul românesc nu copiază sistemul american și nu este o versiune locală a sistemului 401(k). Principiul comun este însă esențial: oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a acumula active pentru propriul viitor, în paralel cu sistemul public de pensii.

România face astfel trecerea de la o cultură în care economisirea înseamnă în principal bani păstrați în numerar sau depozite către una în care economisirea poate deveni investiție și acumulare de capital.

Beneficiile directe pentru români includ mai multă libertate și un cadru fiscal favorabil.

Legea creează un regim fiscal destinat să încurajeze investițiile pe termen lung. În funcție de opțiunea aleasă, contribuțiile pot beneficia de deductibilitate fiscală, cu impozitarea la retragere, sau pot fi realizate din venituri deja impozitate, beneficiind de scutire de impozit la retragerea sumelor.

Pe durata investiției, câștigurile realizate – dividende, dobânzi, cupoane și câștiguri de capital – sunt scutite de impozit și de contribuții obligatorii.

Titularul contului va putea urmări evoluția investițiilor și va avea control asupra deciziilor sale.

Nu este doar o reformă pentru pensii. Este și o măsură care vine în sprijinul capitalului României.

Conform datelor bancare, românii economisesc activ, însă o mare parte din deținerile financiare ale gospodăriilor este păstrată în numerar și depozite. Noul sistem va contribui la direcționarea unei părți din aceste economii către investiții și, prin mecanismele pieței de capital, către companii și proiecte din economia reală.

Mai mulți investitori înseamnă mai mult capital disponibil pentru companiile românești, o piață de capital mai puternică și mai multe alternative de finanțare pentru dezvoltarea afacerilor.

Astfel, economiile pentru viitorul unei persoane pot contribui, în același timp, la finanțarea economiei. O persoană privată își construiește propriul capital, iar economia câștigă capital pentru dezvoltare.

O reformă pentru generațiile care vor ieși la pensie peste 20, 30 sau 40 de ani

Cele mai puternice efecte ale acestei legi le vom resimți în deceniile următoare. Într-o societate în care numărul persoanelor active se reduce, iar numărul pensionarilor crește, viitoarele generații vor avea nevoie de mai multe surse de venit după vârsta pensionării.

De aceea, obiectivul acestei transformări legislative este ca oamenii să nu ajungă la pensie dependenți exclusiv de un singur venit. Viitoarea generație de pensionari ai României poate avea nu doar o pensie, ci și un portofoliu de investiții construit de-a lungul vieții active.

Aceasta este, în esență, schimbarea pe care o aduce noul sistem: de la economii la investiții, de la bani puși deoparte la capital construit în timp și de la dependența exclusivă de pensia publică la mai multe surse de venit pentru viitor.

România face astfel un pas major către o societate în care oamenii nu doar economisesc pentru viitor, ci pot deveni investitori și proprietari ai propriului capital pentru pensie.