Ciprian Ciubuc s-a născut în 1985, la Chișinău. Profilurile publice îl indică drept inginer, licențiat în tehnologii alimentare, iar CV-ul său consemnează experiențe profesionale în administrare și vânzări. În actuala legislatură reprezintă circumscripția electorală nr. 29 Neamț, după ce în legislatura 2020–2024 a fost ales în Brăila.
Două intrări în Parlament. De două ori, partidul rămâne în urmă
Faptele sunt simple și nu au nevoie de retorică suplimentară. În 2020, Ciubuc a fost validat deputat de Brăila pe lista AUR. La 30 martie 2022, după congresul formațiunii, conducerea partidului l-a exclus împreună cu alți parlamentari care îl criticaseră pe George Simion. Între validarea mandatului și excludere au trecut 464 de zile.
Ciubuc nu a acceptat pasiv decizia. A atacat-o în instanță. În iunie 2023, Tribunalul București a anulat, în primă instanță, atât decizia de excludere a sa, cât și procesul-verbal al congresului AUR din martie 2022. Hotărârea nu era definitivă la momentul relatărilor, iar George Simion a contestat interpretarea potrivit căreia poziția sa de președinte ar fi fost afectată.
Nu este corect să scriem că Ciubuc „a plecat” pur și simplu din AUR: a fost exclus, a contestat excluderea și a obținut o hotărâre favorabilă în primă instanță. Asta contează atunci când evaluăm dacă ruptura a fost oportunism unilateral sau conflict politic real.
În 2024, același parlamentar apare primul pe lista S.O.S. România pentru Camera Deputaților în Neamț și câștigă al doilea mandat. La numai 165 de zile după validarea noului mandat, S.O.S. România anunță că îl exclude din grupul parlamentar, cu efect de la 4 iunie 2025.
Ciubuc răspunde public că va continua ca „deputat suveranist independent” și acuză conducerea partidului de lipsă de transparență, autoritarism și decizii discreționare. Formațiunea, la rândul ei, a transmis propriile acuzații politice. În materialul de față nu tratăm acuzațiile personale neverificate lansate în războiul intern drept fapte probate.
Două mandate obținute pe listele a două partide suveraniste. Două rupturi cu conducerile acelor partide. Este un fapt. Că a fost de la început un plan de acces în Parlament este însă o ipoteză pentru care nu am găsit dovadă.
Este un mod de a ajunge în Parlament?
Întrebarea este legitimă tocmai pentru că tiparul se repetă. În 2020, candidatura AUR îi deschide drumul spre Camera Deputaților. În 2024, candidatura S.O.S. România îi asigură revenirea. În ambele mandate, partidul de pe listă dispare din ecuația politică personală înainte de finalul legislaturii.
Dar jurnalismul serios trebuie să se oprească acolo unde se termină proba. Nu există, în documentele publice consultate, dovada unui plan premeditat prin care Ciubuc să fi folosit partidele doar ca vehicul electoral. Există însă suficient material pentru o întrebare politică legitimă: cum se face că două formațiuni diferite ajung, după ce îl duc în Parlament, la același tip de conflict cu același parlamentar?
Fișa Camerei Deputaților arată o activitate parlamentară consistentă
La acest capitol, cifrele oficiale sunt mai relevante decât impresiile. Fișa publică a Camerei Deputaților, consultată la 5 septembrie 2026, îl înregistrează pe Ciprian Ciubuc cu luări de cuvânt la 52 de puncte de sumar, în 34 de ședințe, dintre care 5 declarații politice. Tot acolo apar 31 de propuneri legislative inițiate, dintre care una ajunsă lege promulgată, un proiect de hotărâre, 3 întrebări și interpelări și 9 moțiuni.
Asta nu înseamnă că fiecare inițiativă îi aparține exclusiv, că toate au fost adoptate sau că simplul număr este suficient pentru a măsura calitatea unui mandat. Înseamnă însă că nu vorbim despre un deputat absent din mecanismul parlamentar. Există intervenții în plen, inițiative legislative, instrumente de control parlamentar și participare în structurile de specialitate ale Camerei.
Agricultură și mediu: două comisii care se potrivesc profilului său public
Ciubuc este membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar din septembrie 2025 face parte și din Comisia pentru mediu și echilibru ecologic. Alegerea acestor două zone nu pare întâmplătoare: agricultura, terenurile, creșterea animalelor, producția alimentară și gestionarea resurselor sunt teme la care revine frecvent atât în activitatea parlamentară, cât și în comunicarea publică.
Prezența în două comisii permanente îi oferă și un teren concret de lucru, nu doar spațiu de discurs. În comisii se discută forma tehnică a proiectelor, amendamentele și rapoartele care ajung ulterior în plen. Pentru un parlamentar care își construiește profilul în jurul agriculturii și al problemelor din teritoriu, această componentă instituțională este relevantă și trebuie trecută la capitolul activitate, nu la imagine.
De la vicelider de grup la deputat neafiliat
Fișa Camerei arată că, înaintea rupturii din 2025, Ciubuc nu era doar simplu membru al Grupului parlamentar S.O.S. România. A fost vicelider al grupului până în martie 2025, iar calitatea de membru a grupului a încetat în iunie 2025. De atunci figurează între deputații neafiliați.
Funcția de vicelider contează în evaluarea traseului său: pentru câteva luni a avut o responsabilitate politică internă peste nivelul unui parlamentar obișnuit. Tocmai de aceea ruptura rapidă cu formațiunea pe lista căreia a fost ales devine cu atât mai interesantă politic. Nu discutăm despre un candidat ținut la marginea structurii, ci despre un deputat care a ocupat temporar și o funcție de conducere în grup.
Relații parlamentare externe: șase grupuri de prietenie
În actuala legislatură apare și în mai multe grupuri parlamentare de prietenie: Republica Tadjikistan, unde are funcția de secretar; Malaysia, unde figurează ca președinte; Republica Kârgâză; Republica Letonia; Sultanatul Oman; și Republica Slovenia, unde este vicepreședinte. Sunt structuri cu vizibilitate publică redusă, dar fac parte din diplomația parlamentară și din relațiile interparlamentare.
Nu ar fi serios să prezentăm simpla apartenență la aceste grupuri drept performanță majoră de politică externă. Dar, într-o evaluare completă, nici nu trebuie ignorată: arată că activitatea sa instituțională depășește strict plenul și comisiile interne.
Comisia de agricultură, inițiativele privind terenurile și sprijinul pentru producători conturează o zonă de interes coerentă.
Din septembrie 2025 este membru și în Comisia pentru mediu și echilibru ecologic.
În Grupul parlamentar S.O.S. România a fost vicelider până în martie 2025.
Participă în șase grupuri de prietenie, inclusiv în funcții de președinte, vicepreședinte și secretar.
Un parlamentar foarte prezent și în spațiul online
Există și o dimensiune pe care statisticile Camerei nu o surprind: comunicarea directă. Ciubuc are o prezență online intensă și constantă, în special în format video. Datele publice agregate pentru contul său de TikTok indică peste 83.000 de urmăritori și peste 460 de materiale video, cu un ritm de publicare ridicat. În flux apar inclusiv secvențe din transmisiuni live, intervenții filmate și materiale legate de fermieri, producători sau situații prezentate din teren.
Din punctul de vedere al accesibilității politice, acesta este un plus. Mulți parlamentari comunică aproape exclusiv prin comunicate sau postări protocolare; Ciubuc preferă frecvent camera pornită, dialogul direct și reacția rapidă. Stilul are și riscuri — viteza poate preceda verificarea — însă disponibilitatea de a intra constant în contact cu cetățenii, simpatizanții și criticii săi este vizibil peste media parlamentarului care apare online doar în campanie.
De la registrul agricol la forțele străine pe teritoriul României
În ultimele luni ale primului mandat, Ciubuc a depus ca inițiator unic o serie de proiecte: modificarea registrului agricol, reguli privind vânzarea terenurilor agricole, sprijinirea dezvoltării agriculturii, modificări ale Codului penal și ale contenciosului administrativ, precum și o propunere privind regimul intrării și staționării forțelor armate străine pe teritoriul României.
Mai multe dintre aceste proiecte au fost clasate la finalul legislaturii, inclusiv propunerea privind sprijinirea dezvoltării agriculturii. În 2026, Ciubuc apare ca unul dintre numeroșii co-inițiatori ai unei scheme de ajutor pentru crescătorii de porci, proiect trimis Camerei pentru dezbatere.
Oile, lucerna și un dosar care nu poate fi ignorat
În iulie 2024, Parchetul General a anunțat începerea urmăririi penale într-un dosar de distrugere. Potrivit relatărilor bazate pe comunicatul procurorilor, Ciubuc ar fi introdus la 13 aprilie 2024 o turmă de ovine pe o cultură de lucernă și trifoi din Gura Văii, comuna Girov, afectând aproximativ 640 de metri pătrați. Prejudiciul indicat era de 5.000 de lei.
Relatările de presă au arătat și că declarația sa de avere menționa o activitate zootehnică în familie. Episodul a alimentat eticheta de „oier” sau „cioban” în presă. Dincolo de formulările ironice, partea importantă este juridică: urmărirea penală nu înseamnă condamnare. În sursele consultate pentru acest material nu am identificat o hotărâre definitivă de condamnare în această cauză, deci prezumția de nevinovăție rămâne obligatorie.
Cabina de vot: aici critica este mai simplă
În 24 noiembrie 2024, Ciubuc s-a filmat în cabina de vot, desenând pe buletin un chenar în care a scris numele Dianei Șoșoacă și S.O.S. România, apoi a publicat imaginile online. Poliția a anunțat verificări, deoarece fotografierea sau filmarea buletinului de vot este interzisă.
Indiferent de mesajul politic pe care voia să îl transmită, un parlamentar ar trebui să fie printre primii care separă protestul politic de încălcarea regulilor electorale. Poți contesta o decizie a Curții Constituționale, poți cere schimbarea legii, poți protesta public. Dar exemplul personal al unui ales are o greutate suplimentară.
O prezență online neobișnuit de activă pentru un parlamentar
Dincolo de plen și de comisii, Ciubuc și-a construit în ultimii ani o prezență digitală vizibilă. Contul său public de TikTok, urmărit de peste 80.000 de utilizatori potrivit datelor publice agregate disponibile la momentul redactării, adună sute de materiale video și un ritm de publicare aproape zilnic. Nu vorbim doar despre comunicate puse mecanic pe internet: o parte importantă a conținutului este filmată direct, în format video, iar transmisiunile live și intervențiile din teren sunt folosite frecvent pentru a vorbi cu urmăritorii și pentru a prezenta situații pe care le consideră relevante.
Această disponibilitate de a comunica direct cu publicul este un plus care merită consemnat. Mulți aleși rămân greu accesibili între două campanii electorale; Ciubuc, în schimb, menține un canal de comunicare constant și răspunde unei audiențe care îl urmărește activ. Asta nu transformă automat fiecare live într-o probă și nici fiecare acuzație spusă în fața camerei într-un fapt verificat. Dar, ca disponibilitate publică și frecvență a contactului online, profilul său este mai activ decât cel al multor parlamentari care folosesc rețelele aproape exclusiv ca panou de afișaj.
În 2026, inclusiv criticii săi locali au remarcat tocmai frecvența live-urilor și deplasărilor filmate. Diferența de evaluare apare la metodă: susținătorii văd implicare și contact direct cu cetățenii, criticii reclamă uneori concluzii trase înaintea instituțiilor competente. Faptul de bază rămâne însă același: Ciubuc își asumă o expunere publică ridicată și nu practică un mandat discret.
Dar există și o linie politică recognoscibilă
În campania din 2024 pentru Neamț, Ciubuc vorbea despre reindustrializare, sprijin pentru micul producător, păstrarea valorii adăugate a lemnului în județ și susținerea proiectelor locale care au nevoie de sprijin parlamentar. În Parlament, agricultura și producția alimentară rămân unele dintre cele mai coerente teme ale sale.
În 2025, într-o declarație publică, a susținut că România se afla într-o „criză constituțională” în contextul interimatului prezidențial și al desemnării premierului. Interpretarea sa juridico-politică a fost una controversată, dar se înscrie într-un profil ideologic constant: suveranism, critică față de establishment și accent pe legitimitatea directă a votului.
Primul mandat: destulă activitate pentru a nu putea fi ignorat
La jumătatea primului mandat, un raport transmis presei locale de Ciubuc indica 55 de luări de cuvânt în 29 de ședințe, nouă declarații politice susținute în plen, patru depuse în scris și 47 de inițiative legislative, dintre care două ajunseseră până atunci legi promulgate. Fiind un bilanț furnizat de parlamentar, cifrele trebuie privite ca atare, însă ele sunt compatibile cu profilul unei activități parlamentare vizibile și cu datele oficiale parțiale publicate în aceeași perioadă.
Verdictul nostru: activitate există. Stabilitatea politică, mult mai puțin.
Ciprian Ciubuc nu este un parlamentar de decor. Fișa Camerei îi consemnează 52 de puncte de sumar în 34 de ședințe, 31 de propuneri legislative, activitate în două comisii permanente, întrebări și interpelări, moțiuni și participare în șase grupuri parlamentare de prietenie. Agricultura și mediul îi conturează un profil de lucru recognoscibil, iar prezența online îi oferă un contact direct cu un public pe care mulți aleși nu îl cultivă în același ritm.
Dar nici nu poate fi analizat doar prin lista proiectelor. Două mandate consecutive au început sub sigla unor partide și au continuat în afara lor. Prima ruptură a fost contestată cu succes în primă instanță, ceea ce împiedică o concluzie simplistă. A doua a venit după numai 165 de zile de la validarea mandatului.
Este acesta un mecanism deliberat de acces în Parlament? Nu avem probă pentru o asemenea afirmație și ar fi incorect să o prezentăm drept fapt. Dar repetarea situației obligă la o întrebare de responsabilitate politică: ce relație are un candidat cu partidul ale cărui voturi îl duc în Parlament și ce datorie are ulterior față de electoratul care a votat acea listă?
La capitolul vulnerabilități, episoade precum filmarea buletinului de vot și distribuirea unor afirmații factuale etichetate drept false de verificatori independenți nu pot fi trecute cu vederea. Dosarul cu turma de oi trebuie tratat strict juridic și cu prezumția de nevinovăție.
La capitolul plusuri, Ciubuc are mai multă activitate decât sugerează caricatura publică construită doar din scandaluri. Problema lui nu pare să fie lipsa de voce. Problema este dacă această voce poate fi însoțită, pe termen lung, de rigoare factuală și de o relație politică stabilă cu cei alături de care cere votul.
Surse publice consultate
Au fost consultate documente oficiale și baze publice ale Camerei Deputaților, Senatului și Portalului Legislativ, precum și relatări de presă și verificări independente. Informațiile despre dosare penale sunt prezentate ca acuzații ori stadii procesuale, nu ca vinovății stabilite.
Camera Deputaților – fișa oficială Ciprian Ciubuc, legislatura 2024–2028
Portal Legislativ – validarea mandatului din 2020
Portal Legislativ – validarea mandatului din 2024
G4Media – excluderea din AUR, 30 martie 2022
News.ro – hotărârea Tribunalului București din 2023
AGERPRES – excluderea din grupul S.O.S. România
AGERPRES – reacția lui Ciprian Ciubuc după excludere
InfoCons – sinteza activității parlamentare 2024–2028
Senatul României – propunerea privind sprijinirea dezvoltării agriculturii
Consiliul Economic și Social – inițiative legislative depuse în 2024
Senatul României – schema de sprijin pentru crescătorii de suine, 2026
TVR Info – urmărirea penală în dosarul privind turma de oi
HotNews – filmarea din cabina de vot
Mesagerul de Neamț – programul susținut în campania din 2024
Obiectiv Vocea Brăilei – bilanțul transmis la jumătatea primului mandat
Spy Media News
Seria „Sub lupa Parlamentului” analizează activitatea aleșilor pe baza documentelor publice, fără a transforma nici apartenența politică, nici conflictul politic într-un verdict automat.